Prohodul Domnului IISUS HRISTOS

Prohodul Domnului IISUS HRISTOS

Starea intai

1. In mormant, ViataPus ai fost, HristoaseSi s-au spaimantat ostirile ingeresti,Plecaciunea Ta cea multa preamarind. 2. Dar cum mori, Viata,Si cum sezi in mormant?Si imparatia mortii Tu o zdrobestiSi pe mortii cei din iad ii inviezi? 3. Te marim pe Tine,Iisuse Doamne,Si-ngroparea Iti cinstim si patimile,Ca din stricaciune Tu ne-ai izbavit. 4. Cel ce-ai pus pamantulCu masuri, Hristoase,Astazi sezi in mic mormant, ZiditoruleSi din gropi, pe cei ce-au murit inviezi. 5. Iisuse al meu,Imparat a toate,De ce vii la cei din iad, o, Hristoase-al meu?Vrei sa dezrobesti neamul omenesc. 6. Stapanul a toateMort se vede acumSi desertatorul gropilor celor mortiSe incuie-n groapa noua ca un om. 7. In mormant, Viata,Pus ai fost, HristoaseSi cu moartea Ta, pe moarte o ai pierdutSi viata lumii Tu ai izvorat. 8. Cu cei rai, Hristoase,Ca un raufacatorSocotit ai fost, dar ne-ai indreptat pe totiSi ne-ai scos din amagirea celui rau. 9. Mai frumos cu chipulDecat oamenii toti,Ca un om se vede mort si fara chip.Cel ce toata firea a-nfrumusetat. 10. Iadul cum va rabdaIntrarea Ta, Doamne,Si cum nu se va zdrobi intunecandu-se,De-a luminii Tale fulgere orbind? 11. Dulcea mea luminaSi mantuitoare,Cum in groapa intunecoasa Tu Te-ai ascunsO, rabdare de nespus si negrait! 12. Nici lumea de duhuriNu pricepe, Doamne,Nici multimea far-de-trup poate povestiTaina ingroparii Tale, nestiind. 13. O, minuni straine!O, ce lucruri noua!Cel ce-mi da suflare mie se poarta mort,Ingropat de mainile lui I-o-sif. 14. In mormant ai apus,Dar de-al Tatalui sanNicicum nu te-ai despartit, Hristoase al meuAcest lucru e strain si nefiresc! 15. Inteaga fapturaRecunoaste in Tine:Imparat adevarat, pe pamant si in cer,Desi in mormant Te-ncui, Hristoase-al meu. 16. Tu-n mormant fiind pus,Ziditor Hristoase,Temelia iadului s-a cutremuratSi-ale mortilor morminte s-au deschis. 17. Cela ce in palmaTot pamantul tineSub pamant acum cu trupul se afla mort,Slobozind pe mortii cei legati in iad. 18. Din stricare, Doamne,Viata mea o ridici;Caci murind acum, la cei morti Te-ai coboratSi-ale iadului zavoare le-ai zdrobit. 19. Ca lumina-n sfesnic,Se ascunde acumSub pamant, sub oboroc, Trupul DomnuluiSi din iad goneste intunericul. 20. Multimea de ostiri,Cea duhovniceasca,Impreuna cu I-o-sif si NicodimMerg sa-ngroape pe Cel ce e ne-ncaput. 21. Murind Tu de voieIn mormant ai fost pus;Si pe mine ce-am fost mort, I-i-su-se-al meu,De amara mea greseala m-ai scapat. 22. S-a schimbat fapturaPrin ale tale patimi,Caci cu Tine au patimit toate cate sunt,Tiitor a toate cunoscandu-Te. 23. Luand in panteceA vietii piatra,Cel a toate mancator, iadul, a varsatPe toti mortii ce din veac i-a inghitit. 24. In mormant nou Te-au pus,Innoind, Hristoase,Firea oamenilor, prin invierea Ta,Dupa cum se cade unui Dumnezeu. 25. Pe pamant ai venit,Pe Adam sa-l mantui.Si pe-acesta negasind, jos Te-ai pogorat;Pan la iad, Stapanul meu, l-ai cautat. 26. Pamantul de fricaS-a miscat, Cuvinte,Si luceafarul lumina sa si-a ascuns.Apunand a Ta lumina sub pamant. 27. Ca un om ai muritDe-a Ta voie, Doamne,Dar ca Dumnezeu pe morti din groap-ai sculatSi din intunericul pacatelor. 28. Varsand rau de lacrimiPeste Tine, DoamneCea curata, ca o maica, a glasuit:”Oare, cum Te voi ingropa, Fiul meu?” 29. Ca grauntul de grau,Ce-ncolteste-n pamant,Spic aducator de rod noua Te-ai facut,Inviind pe toti urmasii lui Adam. 30. Sub pamant Te-ai ascunsCa un soare, acum,Si-ntr-a mortii noapte neagra Te-ai invelit;Ci rasari, Hristoase-al meu, mai stralucit! 31. Cum ascunde lunaFata sa de soare,Asa groapa Te-a ascuns si pe Tine-acum,Cel ce prin trupeasca moarte ai apus. 32. I-i-sus, ViataGustand moarte acum,Pe toti oamenii de moarte i-a izbavitSi viata tuturor le-a daruit. 33. Pe intaiul Adam,Prin pacat omorat,La viata ridicandu-l cu moartea Ta,Adam nou in trup Te-ai aratat acum. 34. Cerestile ceteMort intins pentru noi,Te-au vazut, Stapanul meu, si s-au spaimantatSi cu aripile s-au acoperit. 35. Pogoratu-Te mort,De pe lemn, Cuvinte,I-o-sif cel cu bun chip Te pune-n mormant;Ci-nviaza, Doamne, mantuind pe toti! 36. Bucurie, Doamne,Fiind ingerilor,Intristare lor acum le-ai pricinuit,Cu trup mort, ca pe un om , vazandu-Te. 37. Suind Tu pe cruce,Impreuna-ai suitSi pe muritorii vii; iar stand sub pamant,Ai sculat de-acolo pe cei adormiti. 38. Ca un leu, Tu, Doamne,Adormind cu trupul,Ca un pui de leu Te scoli, Cela ce-ai fost mort,Lepadand si batranetea trupului. 39. Cel ce din coastaLui Adam cel dintaiPe stramos-ai plasmuit, esti in coasta-mpunsSi izvor curatitor ne izvorasti. 40. Se-njunghia-n tainaMai-nainte mielul,Iar acum Tu, patimind fara sa cartesti,Esti fatis junghiat si firea curatesti. 41. Cine dar va spuneChipul groaznic si nou?Cel ce stapaneste toate fapturilePatimeste azi si moare pentru noi. 42. Cuprinzandu-i spaima,Ingerii au strigat:”Cum se vede mort Stapanul a tot ce-i viuSi de ce-n mormant se-ncuie Dumnezeu?” 43. Din coasta Ta, Doamne,Cea insulitata,Izvorasti mie viata, prin viata Ta,Si ma innoiesti si ma viezi cu ea. 44. Rastignit pe cruceAi chemat pe oameni,Iar curata coasta Ta impungandu-seTuturor iertare dai, Iisuse-al meu. 45. Cel cu chip cuviosTe gateste-ngrozitSi Te-ngroapa, ca pe-un mort, cu smerenie.De-ngroparea Ta infricosandu-se. 46. Sub pamant, de voiePogorand ca un mort,Tu ridici de pe pamant, Hristoase, la cerPe cei ce de-acolo au cazut de demult. 47. Desi Te-au vazut mort,Dar esti viu DumnezeuSi ridici de pe pamant, Hristoase, la cerPe cei ce de-acolo au cazut demult. 48. Desi Te-au vazut mort,Dar esti viu DumnezeuSi pe toti oamenii cei morti, pe toti inviezi,Omorand de tot pe-al meu omorator. 49. O, ce bucurieCe dulceata multa,A fost ceea ce-a umplut pe toti cei din iad,Stralucind lumina Ta-n adancul lui. 50. Ingropare-Ti laud,Patimilor ma-nchin;Si puterea Iti maresc, Milostivule,Prin care de patimi am fost dezlegat. 51. Asupra Ta, Doamne,Sabie-au ascutitSi-a puternicului sabie s-a tocit.Iar cel din Eden se biruieste-acum. 52. Vazand mieluseauaPe-al sau Miel injunghiat,Doborata de dureri striga si-ndemnaCa si turma sa se tanguie cu ea. 53. In mormant de Te-ngropi,Si in iad de cobori,Iar mormintele, Iisuse, le-ai desertatSi intregul iad, Hristoase, l-ai golit. 54. De-a Ta voie, Doamne,Pogorand sub pamant,Pe toti oamenii din moarte i-ai inviatSi la slava Tatalui i-ai inaltat. 55. Unul din treime,Cu trupul, pentru noi,Defaimata moarte rabda, binevoind,Se cutremura si soare si pamant. 56. Ca un vinovat, staCel Preadrept la PilatSi la moartea cea nedreapta e osanditSi Judecatoru-i osandit pe lemn. 57. Plasmuind pe AdamDin pamant cu mana,Pentru dansul Te-ai facut om firesc in trupSi de bunavoia Ta Te-ai rastignit. 58. Ascultand, Cuvinte,De al Tau Parinte,Pan-la iadu-ngrozitor Tu Te-ai coborat,Inviind tot neamul muritorilor. 59. „Vai Lumina lumii!Vai a mea Lumina!O, Iisus-al meu! O, Fiule preadorit!”Cu amar striga Fecioara si jelea. 60. Vino, necurate,Ucigas ucenic,Din pricina rautatii arata-mi-o:Pentru ce-ai ajuns tu pe Hristos sa-L vinzi? 61. Iubitor de oameniTe prefaci, nebune,Orb, nemernic, ne-mpacat, vanzatorule,Tu, ce Mirul ai voit sa-L vinzi pe bani. 62. Cu ce pret ai vandutSfantul Mir cel ceresc?Sau ce lucru de El vrednic in schimb ai luat?Nebunie-aflati, preablestemat satan! 63. De iubesti pe saraciSi mahnit esti de mirCe se varsa, curatind suflet pacatos,Cum pe-arginti pe-a tuturor Lumina vinzi? 64. „O, Cuvinte, Doamne,A mea bucurie,Ingroparea-Ti de trei zile cum voi rabda?Mi se rupe inima ca unei maici”. 65. „Cine-mi va da lacrimiSi izvor nesecat,Ca sa plang pe Iisus, dulcele meu Fiu?”,A strigat Fecioara, Maica Domnului. 66. O, munti si valceleSi multimi de oameni,Tanguiti-va si plangeti cu mine totiSi jeliti cu Maica Domnului ceresc! 67. „Cand am sa Te mai vad,Vesnica Lumina,Bucuria si dulceata sufletului”,A strigat Fecioara, tanguindu-se. 68. Desi ca o piatraTare si taioasa,Ai primit a Te taia, dar ne-ai izvoritRau de viata vie, vesnice Izvor. 69. Ca dintr-o fantana,Din indoitul rau,Ce din coasta Ta a curs, noi ne adapamSi viata vesnica o mostenim. 70. Voind Tu, Cuvinte,In mormant Te-ai vazut;Dar esti viu si Te ridici din morti, cum ai spus,Cu-nvierea Ta, Mantuitorule. 71. Te cantam, Cuvinte,Doamne al tuturor,Impreuna si cu Tatal si Duhul SfantSi-ngroparea Ta cea sfanta preamarim. 72. Fericimu-te toti,Maica lui Dumnezeu,Si-ngroparea de trei zile noi o cinstimA fiului tau si-al nostru Dumnezeu. 73. In mormant, Viata,Pus ai fost, Hristoase,Si s-au spaimantat ostirile ingerestiPlecaciunea Ta cea multa preamarind.

Starea a doua

1. Cuvine-se, dar,Sa cadem la Tine, Ziditorul,Cela ce pe cruce mainileTi-ai intins,Si-ai zdrobit de tot puterea celui rau. 2. Cuvine-se, dar,Sa-ti dam slav-a toate Ziditorul,Caci din patimi Tu ne-ai scos, prin patima Ta,Si din stricaciuni toti ne-am izbavit. 3. Soarele-a apusIar pamantul s-a clatit, Cuvinte,Apunand Tu, ne-nseratul Soare, Hristos,Si cu trupul in mormant punandu-Te. 4. Somn invietorIn mormant dormind, Hristoase Doamne,Din cel mai greu somn al pacatului ai sculatIntreg neamul omenesc cel pacatos. 5. „Una-intre femeiTe-am nascut Fiu fara de durere;Dar acum sufar dureri prin patima Ta”.Cea curata, mult jelindu-se zicea. 6. Sus vazandu-TeDe Parinte nedespartit, Doamne,Iara jos cu trupul mort, sub pamant fiind,Serafimii s-au infricosat acum. 7. Rastingnindu-Te,S-a rupt tampla templului prin mijlocSi si-ascund luminatorii lumina lor,Sub pamant Tu, Soare, ascunzandu-Te. 8. Cela ce cu-n semnA facut la inceput pamantul,Azi apune sub pamant, ca un muritor.Ingrozeste-te de-aceasta, cerule! 9. Sub pamant apuiCela ce-ai facut pe om cu mana,Ca pe oameni sa-i inalti din caderea lor,Cu puterea Ta atotputernica. 10. Venita sa cantamLui Hristos cel mort, Ce-i plans cu jale,Ca femeile, ce mir au adus atunci,S-auzim cu ele: „Bucurati-va!” 11. Cu adevarat,Nesecat Mir esti Cuvinte Doamne;Pentru aceea si femeile mir Ti-aduc,Celui viu, ca unui mort si ingropat. 12. Cu-ngroparea TaAi zdrobit tot iadul, Hristoase,Si cu moartea Ta pe moarte ai omoratSi din stricaciune lumea mantuiesti. 13. Rau de viata estiCe din Tatal curgi, Intelepciune,Iar in groapa apunand, viata daruiestiCelor din adancurile iadului. 14. „Ca sa innoiescFirea oamenilor cea zdrobita,Eu cu moartea Mi-am ranit trupul Meu, voind;Deci jelind, nu-ti bate pieptul, Maica Mea”. 15. Sub pamant apuiCel ce esti Luceafar al dreptatii,Si pe morti i-ai ridicat, ca dintru-un somn greu,Alungand din iad tot intunericul. 16. Bob cu doua firiDatatorul de viata, astaziIn adanc pamant cu lacrimi se aseamana;Rasarind El iar lumea va bucura. 17. S-a temut Adam,Dumnezeu umbland in rai, atuncea,Iar acum s-a bucurat c-ai venit la iad:Caci cazand atunci, acum s-a ridicat. 18. Maica Ta acumVarsa rauri de lacrimi, Hristoase,Si-a strigat cand Te-a vazut cu trupu-n mormant:”Inviaza, Fiule, precum ai spus!”. 19. Iosif Te-a ascuns,Cu evlavie, in groapa noua;Si cantari dumnezeiesti, de-n groparea Ta,Ti-a cantat, cu lacrimi impletindu-le. 20. Doamne, Maica Ta,Pironit vazandu-Te pe cruce,De amara intristare, sufletul eiS-a patruns de cuie si de sabie. 21. Maica Ta, vazandAdaparea Ta cu fiere, Doamne,Cel ce esti dulceata lumii noastre intregi,Fata ei cu-amare lacrimi a udat. 22. „Rau m-am intristatSi rarunchii mi se rup, Cuvinte,Junghierea Ta nedreapta vazand-o”,Zis-a preacurata, tanguindu-se. 23. „Cum am sa-Ti inchidOchii dulci si-a Tale buze, Doamne,Si cum dar ca pe un mort Te voi ingropa?”Iosif a strigat, infiorandu-se. 24. Jalnice cantariIosif si cu Nicodim cantaLui Hristos ce s-a-ngropat, acum, in mormantSi cu dansii canta cetele ceresti. 25. Sub pamant apuiTu, Hristoase, Soare al dreptatii;Deci si buna Maica Ta, care Te-a nascut,De dureri se stinge, nevazandu-Te. 26. Iadul s-a-ngrozit,Datatorule de viata, Doamne,Cand pradata si-a vazut bogatia luiSi-nviati pe mortii cei legati din veac. 27. Soare luminosDupa noapte straluceste, Doamne;Iar Tu, dupa moartea Ta, stralucesti mai mult,Inviind din groapa ca un Dumnezeu. 28. Ziditorule,Primindu-Te in san pamantulS-a clatit de frica Ta, Preaputernice,Si pe morti cutremurul i-a desteptat. 29. O, Hristoase-al Meu!I-o-sif si Nicodim cu miruri,Intr-un chip deosebit, acum Te gatescStrigand: „O, pamante-nfricoseaza-te!” 30. Doamne, ai apusSi cu Tine-a soarelui lumina;Iar faptura de cutremur cuprins-a fost,Facator al tuturor vestindu-Te. 31. Piatra cea din unghiO acopera piatra taiataSi pe Domnul-L pune-n groapa un muritor.Infioara-te, de acum, pamantule! 32. „Vezi-ne aici:Ucenicul cel iubit si maicaSi cu dulce glas raspunde-ne, Fiule!”A strigat curata, cu amar plangand. 33. Nici chip ai avut,Nici frumusete, cand patimeai, Doamne;Dar mai mult ai stralucit, cand ai inviat,Si cu sfinte raze ne-ai impodobit. 34. Ai apus in trup,Sub pamant, nestinsule Luceafar;Si aceasta neputand vedea soarele,In amiaza-zi el s-a intunecat. 35. Luna, soareleSe-ntuneca impreuna, Doamne,Si robi binevoitori Ti s-au aratatSi in mantii negre s-au invesmantat. 36. „Chiar de-ai si murit,Dar sutasul Dumnezeu Te stie;Iar eu cum Te-oi pipai, Dumnezeul meu,Ma cutremur”, a strigat cel cu bun chip. 37. A dormit AdamSi din coasta lui isi scoase moartea;Tu dormind acum, Cuvinte-al lui Dumnezeu,Lumii viata izvorasti din coasta Ta. 38. Ai dormit putinSi-ai dat viata la cei morti, Hristoase,Si-nviind ai inviat pe cei adormiti,Ce-adormisera din veacuri, Bunule. 39. De ai si murit,Dar ai dat vinul de mantuire,Vita, care izvorasti viata tuturor,Patima si crucea Ta Ti le slavesc. 40. Cum pot suferiCerestile cete indraznealaCelor ce Te-au rastignit, Dumnezeule,Cand Te vad gol, insangerat si osandit? 41. In batjocuraTu imbraci pe Impodobitorul,Care cerul a-ntarit si-a impodobitTot pamantul, intr-un chip preaminunat. 42. Ca un pelicanTe-ai ranit in coasta Ta, Cuvinte;Si-ai dat viata l-ai Tai fii, care au murit,Raspandind asupra lor izvoare vii. 43. Oarecand Navi,Opri soarele, zdrobind dusmanii;Iat Tu, Soare, ascunzindu-Ti luminaAi zdrobit pe-al iadului stapanitor. 44. Nu Te-ai despartitDe-al parintelui san, Milostive,Chiar binevoind a lua chip de muritor;Si in iad, Hristoase-al meu, te-ai pogorit. 45. Tins fiind pe lemn,Cel ce spanzuri pamantul pe ape,In pamant, fara suflare, acum cobori;Care lucru nerabdandu-l, tremura. 46. „Vai, o, Fiul meu!”,Preacurata jeleste si ziceCa „pe Care-L asteptam ca pe-un ImparatOsandit acum pe cruce Il privesc!” 47. „Astfel mi-a vestitGavriil, venind din cer la mine:El mi-a spus ca-mparatia Fiului meuEste o imparatie vesnica”. 48. Vai, s-a implinitA lui Simenon proorocie,Ca prin inima mea sabie a trecut;O, Emanuile, Cel ce esti cu noi! 49. Fariseilor!Rusinati-va macar de mortiiInviati de Datatorul vietii lor,Cel pe care, plini de pizma, L-ati ucis, 50. S-a cutremuratSi lumina soarele si-a stins-o,Cand in groapa Te-a vazut neinsufletit;Nevazuta mea lumina, Bunule!” 51. Cu amar plangeaPreacurata maica ta, Cuvinte,Cand pe Tine Te-a vazut in mormant;Ne-nceput si negraite Dumnezeu. 52. Maica precistaOmorirea Ta vazand, Hristoase,Cu adanca-amaraciune, Tie-Ti graia:”Sa nu zabovesti, Viata, intre morti!” 53. Iadul cel cumplitTremura, cand Te-a vazut pe Tine,Vesnic Soare al maririi, Hristoase-al meu.Si in grab-a dat din el pe cei legati. 54. Iadul cel cumplitMare si grozav-acum se vede:Caci al vietii Datator moarte-a suferit,Voind El sa dea viata tuturor! 55. Coasta Ti-au impuns,Mainile Ti-au pironit, Stapane;Si cu rana Ta din coasta ai vindecatNe-nfranarea mainilor stramosilor. 56. Oarecand jeleaToata casa pe fiul Rahilei;Iar acum pe-al Fecioarei Fiu il jelescMaica Lui si ceata ucenicilor. 57. Palme si loviriI s-au dat lui Hristos peste fata,Celui ce cu mana Sa pe om plasmuiSi-a zdrobit cu totul ale fiarei falci. 58. Toti cei credinciosi,Cu-ngroparea Ta scapati de moarte,Iti cinstim, Hristoase-al nostru, cu laude,Rastignirea si-ngroparea Ta acum. 59. Ceea ce-ai nascut,Preacurata Fecioara, Viata,Potoleste dezbinarea-n BisericaSi da pace, ca o buna, tuturor. 60. Cuvine-se, dar,Sa cadem la Tine, Ziditorul,Cele ce pe cruce mainile Ti-ai intinsSi-ai zdrobit de tot puterea celui rau.

Starea a treia

1. Neamurile toateLauda-ngropariiTi-aduc, Hristoase-al meu. 2. ArimatianulJalnic Te pogoaraSi-n mormant Te-ngroapa. 3. De mir purtatoare,Mir Tie, Hristoase,Ti-aduc cu sarguinta, 4. Vino-ntreaga fire,Psalmi de ingropareLui Hristos sa-I aducem. 5. Pe Cel viu cu miruri,Ca pe-un mort sa-L ungem,Cu mironositele. 6. Fericitul Iosif,Trupul ce da viata,Al lui Hristos, ingroapa. 7. Cei hraniti cu manaOtet si cu fiereTi-aduc, Hristoase al meu. 8. Ca rob far-de minte,A tradat IudaPe-Adancu-ntelepciunii. 9. Rob ajunge-acumaVicleanul de Iud,Cel ce-a vandut pe Domnul. 10. Iosif si Nicodim,Pe Domnul ingroapa,Cu toata cuviinta. 11. Slava Tie, Doamne,Cel ce dai viataSi-n iad, puternic, cobori. 12. Maica preacurataSe jelea, Cuvinte,Vazandu-Te mort acum. 13. „Primavara dulce,Fiul meu preadulce,Frumusetea unde Ti-a apus?” 14. Plangere pornit-aMaica precurata,Cand ai murit, Cuvinte. 15. Vin cu mir sa-L unga,De mir purtatoare,Pe Hristos, Mirul ceresc, 16. Cu moartea pe moarteO omori Tu, Doamne,Cu sfanta Ta putere. 17. Pier-amagitorul,Scapa amagitulCu-ntelepciunea-Ti, Doamne. 18. Cade vanzatorulIn fundul gheenei,In groapa stricaciunii. 19. Curse de ciulini suntCaile lui Iuda,Celui nebun si viclean. 20. „Fiule din Tatal,Imparat a toate,Cum ai primit patima?” 21. Maica mieluseaua,Mielul ei pe cruceVazandu-L, s-a tanguit. 22. Trupul ce da viataIosif impreunaCu Nicodim ingroapa. 23. Mult inlacrimataA strigat Fecioara,Rarunchii patrunzandu-si: 24. „O, a mea lumina,Fiul meu preadulce,Cum Te-ai ascuns in groapa?” 25. „Nu mai plange Maica:Pe Adam si EvaCa sa-i slobod, Eu sufar”. 26. „Fiul meu, slavescu-TiInalta-ndurarePrin care rabzi acestea”. 27. Cu otet si fiereTe-au adapat, DoamneGustarea veche s-o strici. 28. Te-i suit pe cruce,Cel de altadataUmbrisi poporul sub nor, 29. De mir purtatoare,Venind l-a Ta groapa,Ti-aduceau, Doamne, miruri. 30. Scoala-Te-ndurate,Si pe noi ne scoateDin a gheenei groapa! 31. „Doamne, inviaza”,Zicea, varsand lacrimi,Maica Ta ce te-a nascut. 32. Inviaza-n graba,Alungand durereaCuratei Tale Maice! 33. Prinse-au fost de fricaCerestile cete,Cand Te-au vazut mort, Doamne. 34. Iarta de greseli,Pe cei ce cu frica,Cinstesc a Tale patimi. 35. O, infricosata,Straina vedere;Pamantul cum Te-ascunde. 36. Altadata-un IosifTi-a slujit in fuga,Si-acum Te-ngroapa altul. 37. Plange, Te jeleste,Preacurata-Ti Maica,Fiind Tu mort, Cuvinte. 38. Spaima ia pe ingeriDe grozava-Ti moarte,O, Facator a toate! 39. Pana-n zori, cu miruri,Ti-au stropit mormantulCele inteleptite. 40. Pace in Biserici,Lumii mantuire,Prin inviere-Ti da-ne! 41. O, Treime Sfanta,Tata, Fiu si Duh Sfant,Lumea o mantuieste, 42. Robilor tai, Maica,Da-le ca sa vadaScularea Fiului tau! 43. Neamurile toateLauda-ngropariiTi-aduc, Hristoase al meu.